DE CE?
Ma gandesc si ma intreb de ce??? Oare voi gasi vreodata raspuns la aceasta intrebare?In ultimul timp mi s-au intamplat multe...si au venit cam toate problemele deodata ("un rau nu vine niciodata singur")!Toate acestea poate ca au fost o incercare in viata mea,m-au facut sa privesc altfel lucrurile din alta perspectiva,sa nu mai fiu atat de inocenta si sa cred tot ce mi se spune...Stiu ca am gresit in anumite lucruri ,cu anumite persoane pentru care as fi facut multe si aveam incredere absoluta dar m-am inselat si in privinta asta a nu stiu cata oara...eram oarba ,refuzam intodeauana sa vad adevarul... dupa tot ce mi sa intamplat si prin cate am trecut am invatat ca increderea trebuie castigata mai intai! E greu ,foarte greu prin ceea ce trec... si nimeni nu ar intelege!!!Visam mereu cu ochii deschisi,fara a ma trezi o clipa la realitate si poate acuma regret dar stiu ca timpul nu-l pot da inapoi:( DE CE persoanele la care tin imi sunt luate??? DE CE de fiecare data persoane la care nu ma astept si la care tin imi intorc spatele fara a le face un rau???DE CE nu inteleg ca intodeauna eu am lasat de la mine pentru a le face pe plac altora chiar daca mi-a fost greu??DE CE cand lumea rade eu trebuie sa plang??Cu toate acestea am invatat sa zambesc chiar daca sufar pentru ca indiferent de ceea ce simpt eu, lumea nu s-ar opri in loc pentru durerea mea! Iar timpul nu va vindeca niciodata ci doar va trece si numai eu voi sti cat de greu imi va fi si totusi voi spera ca va iesi soarele si pe strada mea...:(
Trista si iar trista:((:((...Sa incep cu inceputul anului 2011 si sa spun ca am inceput noul an groaznic...numai necazuri inca de la inceputul anului:(... Pe 3 ian. 2011 incep dimineata groaznicc(h:06:30) vine salvarea ...tata se simtea rau de tot...:(.Ajuns l spital medicul spune..."Nicio sansa...!"de ce oare se intampla asta ...nu stiu:( A fost internat la terapie intensiva...deja nu ne mai cunostea isi pierduse memoria:(! Pus la aparate...un alt medic spune ca e vorba doar de cateva ore daca intra sau nu in coma...A urmat asteptarea...care e groaznica!Tati meu nu intrase in coma in ziua respectiva... incepuse sa isi revina cat de cat,adica a inceput sa ceara mancare si pana la urma sa i se dea voie de catre doctor sa manance...credeam ca am trecut prin ce era mai greu si ca exista si minuni...dar ne-am inselat cu toti,tot ce se intampla era "binele din-aintea raului".7 ian.-Sf. Ion,ziua lui tati...era constient fata de cand s-a internat,sueperr fericiti ca isi revine,deja eu il vedeam acasa externat...dar din nou m-am inselat:(...In timpul asta in care isi revenise cat de cat cerea sa meraga acasa si cheile de acasa... erau momente in care era constient si la minut putea sa devina inconstient...Inca credeam ca exista speranta care moare ultima...Revin din nou,marti pe 11 ian se agraveaza starea lui facand mai multe complicatii,astfel... intra in coma si:((... a fost ultima data cand am vorbit cu tati meu inainte de a intra in coma profunda:((...Doctorul in ziua respectiva a spus"Maxim 3 zile de trait!"...aiurea nu imi venea sa cred ceea ce a spus si totusi speram... dar in zadar:(Tati in coma profunda:((...tragea sa moara si totusi era groaznic sa ti se spuna k nu mai apuca dimineta:(...nopti nedormite si totusi speram ... ca va exista o minune( si acuma zic ca e un cosmar din care ma voi trezi...dar din pacate e realitatea).Vineri,14 ian.trezita de la ora 05:00 sa merg la spital...tata traia dar in stare grava:(:(:(
Din nou seara...ajunsa acasa,intru putin pe mess...iar cand sa ma bag la somn...ora 22:30 suna de la spital:((tata moare:((:((:((...nu imi venea sa cred...De dimineata ,pe 15 ian era in morga:((Tatal meu s-a stins din viata la varsta de 49 de ani facand stop cardiac...iar eu la 18 ani imi pierd pe tati...groaznicc:((
DUMNEZEU SA-L IERTE pe tati meu!
TE IUBESC SI DINCOLO DE MOARTE!!!
NU TE VOI UITA NICIODATA!!!
S-a terminat si vacanta de iarna...Pana mai ieri era toul bine,a fost o vacanta frumoasa si de neuitat...Dar asa cum toate au un inceput asa au si un final,fie fericit... fie trist.Pentru mine acest final este trist,cu toate k nu voi uita ce am trait,amintirile care sunt multe si pe care nu le voi uita niciodata...Dar asa cum dupa un final exista si un inceput,poate va fi curand si pentru mine...Nu stiu ce imi va rezerva viitorul sau ce se va intampla pe viitor ...cert e ca azi e o zi foarte trista pentru mine iar numai eu stiu asta si nimeni nu ma intelege din pacate:(
Ma gandesc si ma intreb de ce??? Oare voi gasi vreodata raspuns la aceasta intrebare?In ultimul timp mi s-au intamplat multe...si au venit cam toate problemele deodata ("un rau nu vine niciodata singur")!Toate acestea poate ca au fost o incercare in viata mea,m-au facut sa privesc altfel lucrurile din alta perspectiva,sa nu mai fiu atat de inocenta si sa cred tot ce mi se spune...Stiu ca am gresit in anumite lucruri ,cu anumite persoane pentru care as fi facut multe si aveam incredere absoluta dar m-am inselat si in privinta asta a nu stiu cata oara...eram oarba ,refuzam intodeauana sa vad adevarul... dupa tot ce mi sa intamplat si prin cate am trecut am invatat ca increderea trebuie castigata mai intai! E greu ,foarte greu prin ceea ce trec... si nimeni nu ar intelege!!!Visam mereu cu ochii deschisi,fara a ma trezi o clipa la realitate si poate acuma regret dar stiu ca timpul nu-l pot da inapoi:( DE CE persoanele la care tin imi sunt luate??? DE CE de fiecare data persoane la care nu ma astept si la care tin imi intorc spatele fara a le face un rau???DE CE nu inteleg ca intodeauna eu am lasat de la mine pentru a le face pe plac altora chiar daca mi-a fost greu??DE CE cand lumea rade eu trebuie sa plang??Cu toate acestea am invatat sa zambesc chiar daca sufar pentru ca indiferent de ceea ce simpt eu, lumea nu s-ar opri in loc pentru durerea mea! Iar timpul nu va vindeca niciodata ci doar va trece si numai eu voi sti cat de greu imi va fi si totusi voi spera ca va iesi soarele si pe strada mea...:(
